RELANSAT Son-Of-A-Fucker. La Shto, Cu Si Despre Toate

Nu ştiu dacă mă credeţi sau nu dar, cum spune şi titlul, săptămâna aceasta îmi voi pipera paşii spre weekend cu un eveniment drăguţel, şi-anume vizitarea Bojdeucii (Muzeul Ion Creangă) în, sper eu, frumoasa zi de joi. Căldura de afară, soţia şi câţiva copilaşi (elevi) îmi vor umple inima de bucurie, alături de singura amintire pe care o am legată de această oază de cultură.

Eram prin clasa a două sau a treia, iar Vasluiul şi o mică bucăţică din Pietrărie (sat, Iaşi; vara la bunici) erau cam tot ce-mi văzuseră ochii. Motiv numai bun de băgat placa Hai, mămico, mă laşi să merg în excursie? and on and on, mai ceva ca o piesă rulată în mod obsesiv pe radiourile din România. Şi cum rulam eu The Sun Is Up al anilor ’00, primii răspunsul mult aşteptat. Cu o condiţie: să vină şi sormea cu mine. Dupe o serie interminabilă de Da di ci-uri (?!), am acceptat într-un final. A venit şi sor-mea!

Proaspăt îmbarcat în ditai autocarul cu sor’mea de-o toartă, drumul Vaslui-Iaşi a fost, practic, un duel al ţâncilor: Cine dă la raţe cel mai mult? Mai vânjos din fire şi cu nas mare (ce să-i fac? natura a fost generoasă cu mine unde nu trebea), mă mir cum de mi-a rezistat stomacul la cei 70 km parcurşi. Nu reţin să fi oprit pe vreo undeva.

Cum necum am ajuns la Iaşi, fiecare copil şi-a prezentat extracţia (câştigător detaşat – un băieţaş ceva mai durduliu: aproape două pungi full), iar mai apoi am mers la Bojdeucă, unde ne-a întâmpinat un ghid funky (vorbea folosind cuvinte împrumutate de pe vremea lui Creangă), noi ne ghionteam şi întrebam Ce a vrut să spună cu asta?, iar dânsul continua să ne prezinte obiectele de prin casă. Copii mici şi proşti, nu eram prea impresionaţi; sobă aveam acasă, covată la fel, fus+ulcioare+maturi din mălai s.a.md – bifate … aşteptam mai degrabă Grădina Botanică şi magazinele din parc.

Prin Grădină sor’mea şi-a luat o serie de palme de la o învăţătoare după ce a încercat să-l imite pe Mowgli într-unul din bananierii de pe-acolo, în timp ce eu eram profund dezamăgit de faptul că bananele nu se copseseră încă. A trebuit să mă mulţumesc c-un gât de petale de trandafir. Şi, dacă nu mă înşală memoria, chiar nu aveau un gust prea rău.

Ultima ispravă şi cea mai cea a fost strâns legată de spiritul meu mercantil. Vreo 12 mii lei (sau 1200, sau 120, cin’ să mai ţină minte?) la dispoziţie şi o poftă nebună de îngheţată au transformat excursia într-o veritabilă zi de grevă a foamei. Tanti, vreau şi eu două îngheţate! Poftim! Luaţi şi restul, vă rog. În pumn, vreo 2000 (200 sau 20) de lei rămăşi. Numai buni pentru o banana mult visată, împărţită pe din două. Eram şi cu sormea, nu ştiu dacă v-am spus

Între timp, am mai vizitat Anglia, Grecia, Lacul Roşu, Durau şi alte câteva locaţii foarte frumoase, printre care şi una demnă de subliniat, Ciricul, dar parcă niciuna capabilă să se ia la trântă să se tragă de păr cu amintirile ce le am încă în minte, strâns legate de Bojdeucă în care şi-a petrecut o bună parte de timp marele nostru scriitor Ion Creangă.

Joi, 24 martie, mă reîntorc acolo. Spre ruşinea mea, cei 7 ani petrecuţi în Iasi, pare-se, nu au fost de ajuns pentru o scurtă vizită.

Cu această postare particip la concursul organizat de Icar Tours, Şi bloggerii merg la muzeu. Premiul, de fapt premiile, constau în două weekenduri la poalele Ceahlaului.

Pentru susţinere nu trebuie decât să daţi un LIKE la postarea mea. Mii de mulţumiri, promit să mă întorc cu poze şi impresii în cazul în care voi câştiga.

Related posts

• Superblog, Etapa a 7-a: BlogMoney
• Castiga bilete la meciurile Otelului din grupele CHL
• Un mic review la noul site Miniprix
• M-outa este de negasit. Accepţi provocarea?
• Let's do it România, let's do it Iaşi!

coded by nessus