RELANSAT Son-Of-A-Fucker. La Shto, Cu Si Despre Toate

Review Sony Cybershot HX9V

10.06.2011 · Posted in foto

Dupa cinci zile de folosire a aparatului Sony Cybershot HX9V, inca nu pot trece atat de usor peste faza de care mi-a amintit prima data cand l-am deschis: sfrijitul din filme, al carui “obiectiv” uimeste lumea; asa si cu modelul de fata, cand a inceput sa isi intinda obiectivul (de aceasta data fara ghilimele), parea fara capat … si totul scos dintr-o silueta perfect, ca doar vorbim despre un gadget din categoria aparatelor foto compacte.

Designul este cu totul si cu totul deosebit (pentru unii), mie unul mi-a taiat elanul de prima data cand i-am zarit flashul pe marginea de unde obisnuiam sa prind acest gen de dispozitiv, pentru mai multa siguranta si control; inca nu am ajuns sa stapanesc tehnica fotografiatului cu o singura mana, din pacate. Un pic mai spre dreapta, tot marginea superioara, gasim doua microfoane (?), butonul de fotografiat, prevazut cu un mic arc pentru setarea zoom-ului. Personal, prefer Zoom-In si Zoom-Out-ul de pe batranul meu DSC-H10, actionate prin apasare. In imediata apropiere – butonul de selectare a “mode scene”, care are la randu-i o rigiditate neasteptata, de inteles pentru prevenirea derularii accidentale, nu zic nu. Prin zona: On/Off si Custom.

Fix sub butonul de comutare al scenelor, partea frontala, in dreapta display-ului, intalnim butonul video dedicat (inregistrari FULL HD 1080p si HD 720p), cel pentru redarea filmelor, fotografiilor pe ecranul de 3 inch, plus Menu si Thrash.

Inca doua chestii care imi displac total: mufa de alimentare aka un miniport USB, folosit atat la incarcare, cat si la transferul de date, a fost plasat de catre producator intr-un loc interzis, in asa fel incat atunci cand trebuie sa executi una dintre cele doua operatiuni, aparatul fie va sta cu cracii in sus, fie cu tolanit pe superbul display de care am avut grija ca de ochii din cap. Sau direct pe lentilele acoperite de un capac istet. Tot pe acolo, mai e orificiul destinat surubului trepiedului (ce fel a sunat asta:D) si capacul de la acumulator, prevazut cu un sistem de blocare ce nu m-a multumit pe deplin … prefer slide-out-ul de la DSC-H10. Inauntru, descoperim bateria si un mic card de 1 GB, care nu vine impreuna cu aparatul, l-am pescuit de la un predecesor ce nu se omora cu munca in perioada respectiva.

Legat de conectivitate, amintesc portul HDMI (lateral dreapta), aflat in preajma unei benzi cauciucate – pentru prindere mai buna.

Interfata este una tipica liniei Cybershot: Image Size, Adjust Brightness, Face Detection, Movie Quality, Movie Steady, GPS Settings, In CAM Guide si meniul principal, unde ne putem juca la zoom, Wind Noise Reduction, Red Eye Reduction, Expanded Focus si alte setari suplimentare.

In timpul testelor practice, am fost surprins sa vad cat de bun si folositor e stabilizatorul de imagine. Merge brici, nu alta! Zoom-ul, principala arma a acestui gadget oferit de Evomag, poate fi reglat in timpul filmarilor in cel mai fin mod posibil, fara sacadari de imagine sau caraieli nelalocul lor, cum am intalnit la alte camere foto digitale, ce-i drept, si cu vreo 200 de euro mai ieftine.

Fotografii si filmulete puteti gasi aici: Gloria Baltati-Rapid Dumesti 2-3 (am incercat zoom-ul de 64x si am reusit sa surprind fara nicio problema spectatorii de la poarta opusa, deci 100 de metri fluierand) si Terom Z Iasi-Municipal Buzau 36-21. Regretul meu pe moment se lega de faptul ca nu am activat Wind Noise Reduction pe o zi in care batea vantul in lunca Lunganiului de rupea, nu alta.

Ideal ar fi sa te pregatesti si cu un card maricel, filmele FULL HD, si asculta-ma cand iti spun ca vei face o groaza la cat de misto filmeaza, ocupand destul spatiu la minut inregistrat.

Si ca sa inchei intr-o nota pozitiva, trebuie sa spun neaparat de display-ul de multe milioane de culori, cu un contrast uimitor, mai ca nu itii vine sa vezi fotografiile pe calculator, de modul Superior Auto, care face poza “racheta”, apoi ii ia putin sa o proceseze, dar se misca suficient de repede, bateria puternica: mi-a luat aproximativ doua ore sa ating cele patru linii, dintre care doua au disparut dupa 150 cadre si 3 filmulete de cate un minut juma fiecare. Cireasa de pe tort e inregistrarea FULL HD in regim 1080p, care s-a mentinut la un nivel inalt si cand i-am dat play pe un TV de 100cm+ diagonala! De departe cea mai atractiva parte la Sony Cybershot HX9V.

Cat despre fotografiile 3D si incercarea portului HDMI, acestea nu au fost executate de moi din motive strict obiective.

Multumesc, Evomag.Orice alte intrebari sunt binevenite. :)




Related posts

coded by nessus

One Response to “Review Sony Cybershot HX9V”

  1. Dupa mn ee o bijuterie:X:X:X.Sal folosesti sanatos!

Leave a Reply