Plec si eu.

Nu stiu exact de la ce a pornit, insa tin minte bine orele de istorie la care ma plictiseam cumplit privind-o pe profesoara Gorovei cum ne povestea fascinata chestiuniile alea. In timp ce colegii notau constiinciosi ce dicta profesoara, ocupatia mea era in majoritatea orelor cu totul alta desigur. Una din favorite era asta: sa scriu pe o hartie toate cuvintele care imi veneau in minte. Erau zeci de cuvinte, pe care dupa ce se termina ora le comparam cu alte serii de cuvinte de la orele precedente. Are vreun sens? Probabil ca nu. Dar asa eram curioasa ce cuvinte insiram pe hartie in momentele in care eram plictisita, ori deprimata, ori foarte invioarata. Putine au fost momentele in care scriam cu zambetul pe buze, caci in clasa aia de retardati mintal numai linistea interioara nu mi-o puteam gasi. Si astfel… scriam… scriu: Minciuna Posibilitate Istorie Suferinta Deprimare Doi Sinaia Doctor El Ciudat Mic Neinsemnata Prostie Clasa Dobitoc Furie Baterie Pasaj Pastel Albina Fir Mp3 player Morbid Eminescu Masina Blog Porcarie Nebuni Spital Gandaci Intreg Spatiu Voce Logica Imaginatie Fermecator Dragoste Tacere Tamaie Sibiu 6 29 Iulie Patrie Bebelush Problema Tristete _________________ Poate nu inseamna nimic. Insiruirea de cuvinte de mai sus este scrisa intr-un moment destul de critic as spune. Ma deprim repee si mai repede ies din starea urata in care ma afund din motive neinsemnate. De aceasta data am pornit de la un cablu pe care nu l-am gasit in toata casa. Am nevoie de el. Nu suport gandul ca nu voi avea 10 zile pic de muzica in urechi. Vreau sa ma regasesc in versurile melodiilor preferate, vreau cablul ala! Am renuntat la a-mi mai face nervi. O sa-l caut maine dimineata inainte sa plec. Vin la laptop, il deschid si imi pun in gand sa scriu ceva de ramas bun pe blog… desi putini sunt cei care ma citesc si nici nu ma intereseaza cine sunt aceia pentru ca nu ii cunosc, insa simteam nevoia sa scriu. Dar, *surpriza*, firefox se blocheaza, word se blocheaza, opera se blocheaza, notepad se blocheaza. Baga-mi-as ceva in el ce calculator idiot !! Il urasc. Ma urasc pentru ca sunt una din cele mai dezordonate persoane pe care le cunosc, poate. Intr-adevar am nevoie de o pauza. Si el, computerul, are nevoie de o pauza … In concluzie, plec 10 zile la Sinaia. Sper sa fie totul ok. Sa reusesc sa obtin ceea ce mi-am propus de la aceasta plecare si sa revin cu forte noi. Pe curand!